Proiectul Băncii Centrale va utiliza fonduri de la bănci pentru a finanța sectorul tehnologic. În 2019, veniturile au ajuns la 1.400.274,4 milioane de reale.
Banca Centrală își cere propriul fond, în timp ce Ministerul Economiei luptă pentru eliminarea a 248 de fonduri publice, în efortul de a elimina așa-numiții „bani cu destinație specială” din buget. Un proiect de lege privind autonomia Băncii Centrale, aflat în prezent în dezbatere în Camera Deputaților, a inclus un articol care prevede crearea unui fond pentru subvenționarea „investițiilor și proiectelor strategice” ale agenției.
Finanțarea proiectului va proveni din sumele plătite de bănci Băncii Centrale pentru utilizarea în sistemele tehnologice. Numai în 2019, veniturile au ajuns la 1.400.274,4 milioane de reale. Nu există încă o estimare cu privire la suma care va fi alocată efectiv fondului.
Proiectul de lege complementar nr. 112, privind autonomia Băncii Centrale, trimis anul trecut Congresului de guvernul Jair Bolsonaro, a fost încorporat într-o altă propunere aflată în Cameră din 1989, nr. 200, pentru facilitarea procesării.
Mandatele fixe de patru ani pentru președintele Băncii Centrale și cei opt directori ai agenției au fost unul dintre punctele principale ale textului. Reprezentantul federal Celso Maldaner (MDB-SC) a fost raportorul pentru această chestiune. În raportul său, Celso înființează Fondul Național de Dezvoltare a Sistemului Financiar, o responsabilitate a Băncii Centrale. Propunerea guvernului, depusă în 2019, nu includea un astfel de fond.
Conform unei investigații realizate de ziarul O Estado de S. Paulo și Broadcast (sistemul de știri în timp real al Grupo Estado), includerea articolului a fost o solicitare din partea Băncii Centrale însăși.
Intenția este de a „destina” banii pentru a fi utilizați, în principal, în proiecte tehnologice, una dintre prioritățile actualului președinte al Băncii, Roberto Campos Neto.
Articolul prevede că BC va gestiona resursele în conformitate cu reglementările care vor fi emise de Banca Centrală însăși, pe baza directivelor Consiliului Monetar Național (CMN). Încă nu există nicio certitudine cu privire la modul în care vor fi utilizate resursele sau la ce sumă va avea la dispoziție fondul. Potrivit BC, reglementările care vor fi emise de Consiliul Monetar Național vor determina ce procent din plățile anuale ale băncilor vor merge către fond.
Propunerea prevede că Banca Centrală va raporta cu privire la utilizarea fondurilor doar către CMN, care este alcătuit din președintele Băncii Centrale, ministrul Economiei și secretarul special de finanțe din cadrul Ministerului Economiei.
Crearea fondului vine în opoziție cu Propunerea de Amendament Constituțional nr. 187, a cărei procesare a început anul trecut în Senat și este sponsorizată de Ministerul Economiei, și care prevede dispariția tuturor celor 248 de fonduri infraconstituționale (neprevăzute în Constituție), care concentrează resurse în jur de 1.422 miliarde de reale.